În perioada 19 septembrie – 4 octombrie 2026, Galeria Cuhnie găzduiește expoziția de pictură și sculptură „THYMOS”, reunind lucrările artiștilor Bogdan Olariu și Adrian Lulciuc, într-un proiect curatoriat de Raluca Băloiu, istoric de artă și membru AICA.
Vernisajul va avea loc sâmbătă, 19 septembrie 2026, începând cu ora 16:00.
Accesul publicului la vernisaj este gratuit.
„În Iliada, thymos desemnează o energie lăuntrică, legată de impuls, curaj și acțiune. La Platon, în Republica, capătă o definiție mai precisă și devine una dintre puterile sufletului, situată între rațiune și dorință. La Homer, thymos este impulsul care împinge spre faptă; la Platon, devine principiu al curajului, al onoarei și al acțiunii.
De aici pornește THYMOS, întâlnirea dintre Bogdan Olariu și Adrian Lulciuc: doi artiști care dau formă acelei energii interioare aflate între impuls și acțiune. La Olariu, ea se desfășoară fluid, crește și se ramifică în spațiu; la Lulciuc, se concentrează în plan, muchie și tensiunea dintre corpuri. Sunt două moduri diferite de a face vizibil același nucleu al thymos-ului: forța care precedă gestul, îl pregătește și, în cele din urmă, îl pune teîn mișcare.
În seria Visul micului cavaler, Bogdan Olariu modelează în rășină albă o lume fluidă și organică, în care omul, calul și vegetalul par ivite din aceeași substanță. Membrele se prelungesc asemenea ramurilor, torsurile se arcuiesc, iar grupurile cresc pe verticală în cadența unei păduri. O siluetă poartă, alta se lasă purtată, iar între cal și călăreț granița se estompează până când cele două corpuri par să continue aceeași mișcare.
Tema ecvestră îl așază pe Olariu într-o genealogie sculpturală în care Marino Marini rămâne un reper major. La Marini, imaginea ancestrală a calului și călărețului, cu rădăcini în sculptura mediteraneeană și în arta grecească arhaică, devine expresia unui echilibru fragil între om și animal, între control și vulnerabilitate. La Olariu, acest arhetip al cavalerului se deplasează spre teritoriul basmului și al visului. Cavalerul se apleacă peste grumazul animalului, iar trupurile lor se contopesc într-o formă comună; calul devine o a doua natură a eroului, forța care îl poartă și, în același timp, îl prelungește.
Micul cavaler poartă cu sine memoria ancestrală a unui Făt-Frumos, a unui Harap-Alb și a unui Prâslea cel Voinic, eroi pentru care drumul și trecerea prin încercări alcătuiesc adevărata măsură a devenirii. În sensul pe care Joseph Campbell îl dă călătoriei eroului, plecarea presupune întotdeauna desprindere, confruntare și transformare. Cavalerul lui Olariu pare surprins chiar în interiorul acestei treceri: între ceea ce a fost și ceea ce urmează să devină, purtat de un animal care capătă sensul unui alter ego și al unei energii interioare. Visul micului cavaler vorbește astfel despre curaj, devenire și despre impulsul profund care pune ființa în mișcare.
La Adrian Lulciuc, thymos își schimbă starea de agregare. Cartonul, tabla, placajul construiesc o anatomie fragmentată în planuri, iar basoreliefurile și altoreliefurile se așază exact la granița dintre imagine și volum. Corpurile se articulează prin decupaj și suprapunere, iar geometria tăioasă capătă o încărcătură psihologică: poate sugera confruntarea cu sinele sau o reîntoarcere la sine prin oglindirea în celălalt. Personajele poartă agresivitate, tandrețe ori vulnerabilitate, iar thymos-ul pare să se strângă în muchii și să circule între ele ca o tensiune electrică.
Relieful devine, la Lulciuc, chiar miza acestei tensiuni. Corpul apare surprins în clipa desprinderii sale de plan, cu o parte încă aparținând suprafeței și cu alta pătrunzând deja în spațiul privitorului. Analogia cu Maurice Merleau-Ponty vine firesc: corpul reprezintă pentru filosof locul în care privirea și lumea se întâlnesc, iar vizibilul se constituie prin această reciprocitate a atingerii și a percepției. La Lulciuc, ideea capătă o expresie aproape literală. Bidimensionalitatea funcționează ca o membrană, iar câțiva centimetri de proiecție devin distanța dintre imagine și prezență.
Tocmai această trecere de la suprafață la prezență deschide dialogul cu sculpturile lui Bogdan Olariu și, odată cu el, miza relației dintre cele două practici. Ronde-bosse-urile lui Olariu solicită mișcarea privitorului de jur împrejurul lor și își desfășoară volumele în mai multe direcții ale spațiului; reliefurile lui Adrian Lulciuc concentrează întâlnirea frontal, într-o relație directă și aproape intimă cu suprafața. La Olariu, forma se dezvoltă în exterior, se ramifică și intră în relație cu spațiul, natura și metamorfoza; la Lulciuc, ea se desprinde din plan prin decupaj, suprapunere și relief, apropiindu-se treptat de corpul privitorului. THYMOS reunește aceste două moduri de a pune materia în mișcare: la Olariu, prin expansiune și creștere; la Lulciuc, prin tensiunea desprinderii și a emergenței. Miza expoziției se află tocmai în această diferență de direcție, prin care aceeași energie interioară capătă, de la un artist la celălalt, forme distincte de manifestare”.
Raluca Băloiu, istoric de artă, membru AICA
Accesul în Galeria Cuhnie se realizează pe baza biletului achiziționat de la Recepția Palatului.
Parteneri media: AGERPRES, Radio Trinitas, Jurnal de București.
Informații utile:
Adresă: Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, Strada Valea Parcului 1, Mogoșoaia, Ilfov
Program vizitare: marți-duminică – 10:00-18:00 (ultimul acces 17:30)
Telefon: 0786 705 985
E-mail: culturapb@palatebrancovenesti.ro
Website: https://palatebrancovenesti.ro
Facebook: https://www.facebook.com/PalatulMogosoaia/
