În perioada 6 – 31 decembrie 2025, se deschide la Galeria Foișor expoziția „Memoria Absidei (Martirion)”, din colecția de artă contemporană a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” – Mogoșoaia.
Marin Gherasim ocupă un loc esențial în arta românească contemporană, fiind una dintre vocile care au reușit să unească rafinamentul picturii de școală veche cu o viziune profund modernă asupra simbolului și memoriei. Într-un context artistic adesea dominat de gestualism, experiment formal sau discurs social, Gherasim a oferit o direcție singulară: o pictură a interiorității, a verticalității morale și a reflecției asupra sacralității ca limbaj universal. Artistul nu a practicat o artă religioasă în sens strict, ci una spirituală în sens culturant, în care tradiția – bizantină, ortodoxă, arhitecturală – devine un cadru al înțelegerii lumii contemporane. Prin consecvență tematică și profunzime intelectuală, Gherasim s-a impus ca unul dintre pictorii care au reușit să recupereze, în plin secol XX–XXI, o formă de transcendență vizuală, fără ca aceasta să devină tezistă sau ilustrativă.
În cadrul amplu al temelor recurente din opera lui Marin Gherasim, seria Memoria Absidei reprezintă poate cea mai complexă și mai consecventă meditație asupra raportului dintre spațiul sacru, memorie și identitate culturală. Artistul reia forma absidei – element definitoriu al arhitecturii religioase răsăritene – nu pentru a o reprezenta literal, ci pentru a o reactiva ca arhetip interior. Absida devine un semn-matrice, o geometrie originară în care converg sacrul, timpul și fragilitatea istoriei.
Pentru Gherasim, absida nu este doar un spațiu liturgic, ci o figură a memoriei: locul unde interioritatea este chemată să se reconstruiască. Seria funcționează astfel ca un act de recuperare simbolică – o arhivă picturală a ceea ce riscă să se piardă în modernitatea accelerată. În mod constant, pictorul explorează tensiunea dintre forma stabilă, monumentală, a absidei și fragilitatea materiei: suprafețe erodate, cromatici în tonalități de pământ și aur pal, incizii și suprapuneri care amintesc de straturile unei vechi fresce scoase la lumină.
Lucrarea Memoria Absidei (Martirion), 2004 – aflată în colecția Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești”, reprezintă una dintre piesele de maximă densitate conceptuală din serie. Dimensiunea sa monumentală (200 × 200 cm) nu este doar o opțiune formală, ci o strategie de raportare directă la corpul privitorului, la spațiul pe care acesta îl ocupă și la ritualul contemplativ pe care pictura îl invită.
Titlul Martirion introduce un registru suplimentar: nu doar memoria unei abside, ci memoria unui loc al jertfei, al mărturiei, al rezistenței prin credință și cultură. Pânza funcționează ca un „dialog al straturilor” – o construcție în care suprafața picturală pare să fi fost fisurată, acoperită, revelată, ca și cum timpul însuși ar fi intervenit asupra ei. Geometria centrală, subtil marcată, este în același timp recognoscibilă și dematerializată: absida nu mai este un spațiu arhitectural, ci un spațiu-urmă, o memorie sedimentată.
Cromatica, redusă și austeră, evocă pigmenți ritualici – ocruri, roșuri închise, brunuri calde – care trimit atât la tradiția bizantină, cât și la materia arheologică a trecutului. În interiorul acestei structuri, lumina nu vine din exterior, ci pare să se nască din propria tensiune a pânzei: o lumină interioară, o iluminare mentală mai degrabă decât una fizică. Este unul dintre motivele pentru care această lucrare poate fi considerată un punct de echilibru al întregului ciclu – un „nucleu” în care toate direcțiile seriei se condensează.
Memoria Absidei (Martirion) nu se prezintă ca un obiect religios, ci ca un spațiu de reflecție, un loc al rememorării și al rezistenței culturale. În contextul actual, marcat de rupturi, accelerări și pierderi de memorie colectivă, pictura lui Marin Gherasim oferă o formă de verticalitate etică: propune privitorului o întâlnire cu ideea de continuitate și de interioritate. Lucrarea reușește să lege trecutul și prezentul fără nostalgie și fără retorică, printr-o pictură a esenței și a discreției.
În cadrul colecției Palatelor Brâncovenești, lucrarea nu doar că își găsește un spațiu compatibil – un loc în care memoria, tradiția și contemporaneitatea sunt deja parte a identității locale – ci adaugă o perspectivă profundă asupra felului în care cultura vizuală românească poate recodifica patrimoniul spiritual într-un limbaj plastic modern.
Program de vizitare
Marți – Duminică: 09:00–17:00 (ultimul acces la 16:30)
Parteneri media:
AGERPRES, Amos News, Radio Trinitas, Trinitas TV, Jurnal de București, Rezistența prin Cultură.
Informații suplimentare
Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” – Mogoșoaia
Adresă: Str. Valea Parcului nr. 1, Mogoșoaia, jud. Ilfov
Tel.: +40 786 705 985
www.palatelebrancovenesti.ro
